Reformă legislație

La sfârşitul anului 1989 acumularea efectelor sistemului hipercentralizat de conducere paraliza aproape total Sistemul Ştiinţă şi Tehnologie (S+T) din România.

Situaţia era cu atât mai gravă cu cât activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie şi dezvoltare tehnologică contribuise într-o măsură hotărâtoare la crearea şi dezvoltarea unei industrii naţionale, cu unele componente având un real potenţial competitiv pe plan internaţional.

În aceste condiţii, comunitatea ştiinţifică a fost una din primele comunităţi profesionale care a conştientizat din primele zile ale anului 1990 (pe baza unor studii, analize şi evaluări realizate şi în anii anteriori) cerinţele, dificultăţile şi obiectivele perioadei de transformări politice şi economice profunde în care intrase România.

Chiar dacă în prima parte a acestei perioade nu a existat o concepţie complet elaborată asupra restructurării şi obiectivelor reformei sistemului S+T, acţiunile desfăşurate de reprezentanţii comunităţii ştiinţifice au urmărit trei obiective principale :

• menţinerea potenţialului de cercetare ştiinţifică al României în noile condiţii (prăbuşirea structurilor sistemului hipercentralizat de conducere, declin economic accelerat, reducerea drastică a fondurilor alocate pentru cercetare ş.a.);
• participarea nemijlocită a institutelor de cercetare ştiinţifică, inginerie şi dezvoltare tehnologică, la pregătirea şi realizarea programelor şi acţiunilor de reformă a economiei româneşti;
• restructurarea şi lansarea reformei sistemului S+T, în condiţiile dificile ale impactului – pozitiv şi negativ – a măsurilor şi acţiunilor promovate în procesul general de restructurare şi reformă al economiei româneşti.

La iniţiativa şi presiunea comunităţii ştiinţifice (Academia Română şi reprezentanţii unor institute de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare – reuniţi mai târziu în Uniunea Patronală a Institutelor de Cercetare, Dezvoltare şi Proiectare, şi în Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare şi Proiectare) au fost adoptate o serie de reglementări legislative, la iniţierea şi elaborarea – în cadrul unui lung şi dificil proces de negociere cu Guvernul şi Ministerele implicate – la adoptarea cărora am participat direct.

Primul pas a fost eliminarea organelor de conducere centralistă din vechiul sistem S+T (inclusiv Institutele Centrale de cercetare ştiinţifică, inginerie şi dezvoltare tehnologică.

Al doilea pas a fost “spargerea” blocajului existent în sistemul hipercentralizat, administrativ, de comandă, prin descentralizarea unor atribuţii şi obţinerea autonomiei pentru organizarea internă a institutelor de cercetare-dezvoltare.

Prin HG 458/1990 şi HG 562/1990 institutele au căpătat drepturi noi, inexistente în vechiul sistem, privind stabilirea structurii organizatorice interne, a schemei şi numărului de personal.

Al treilea pas l-a constituit asigurarea finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare în noile condiţii, de reducere de cca. 20 de ori a fondurilor pentru cercetare prevăzute în Bugetul de Stat, la nivelul posibilităţilor de finanţare existente atunci, numai pentru institutele Academiei Române.

Se punea problema supravieţuirii institutelor de cercetare ştiinţifică, inginerie, dezvoltare tehnologică şi proiectare, care reprezentau în acel moment cca. 85 % din potenţialul activităţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică din România.

În această situaţie-limită, la iniţiativa şi pe baza soluţiilor şi măsurilor elaborate şi prezentate de grupul comun Patronat-Sindicate, s-a adoptat HG 1284/1990, care prevedea înfiinţarea unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a agenţilor economici cu capital de stat, ca sursă de alimentare a fondului (bugetului) special pentru finanţarea prioritară a Programelor de cercetare-dezvoltare de interes naţional, departamental, sectorial, intersectorial, multidisciplinar, sau având o importanţă deosebită pentru realizarea reformei în România.

Pentru elaborarea propunerilor şi recomandărilor înaintate spre aprobare Guvernului, cu privire la Programele de cercetare-dezvoltare şi repartizarea fondului special pe Programe şi teme de cercetare-dezvoltare, a fost înfiinţat Colegiul Consultativ de Cercetare Aplicativă şi Dezvoltare Tehnologică (HG 66/1991).

În această perioadă a fost adoptată şi HG 100/1991, prin care se acordă un statut mixt (institut+sistem de organizare specific societăţilor comerciale) unor unităţi de cercetare-dezvoltare.

Al patrulea pas a fost înfiinţarea – la propunerea şi cererea grupului comun Patronat-Sindicate – a Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (HG 809/1992), ca organism guvernamental cu atribuţii principale în elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicii Guvernului pentru restructurarea, reforma şi modernizarea sistemului S+T din România.

Contribuţii la elaborarea legislaţiei pentru restructurarea şi reforma activităţii de cercetare-dezvoltare.

În continuare se prezintă un extras al celor mai importante acte normative adoptate în perioada 1990-1996 la inițierea și elaborarea cărora am contribuit direct

• Organizarea activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare (HG 458/1990);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • descentralizarea unor relaţii şi atribuţii de coordonare-subordonare din sistemul instituţional existent;
    • acordarea autonomiei pentru organizarea internă a unităţilor de cercetare-dezvoltare;
• Reglementări privind organizarea activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare (HG 562/1990);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • stabilirea gradului unităţilor de cercetare-dezvoltare;
    • creşterea autonomiei acestora în stabilirea numărului de posturi în cadrul organigramei de personal.
• Unele măsuri de organizare şi funcţionare a unităţilor de cercetare-dezvoltare (HG 1284/1990);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare ca societăţi comerciale şi instituţii publice;
    • constituirea bugetului special pentru finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare;
    • înfiinţarea taxei de 1% asupra producţiei marfă a agenţilor economici cu capital de stat, ca sursă de alimentare a acestuia;
    • finanţarea pe Programe de cercetare-dezvoltare;
    • înfiinţarea Colegiului Consultativ pentru Cercetare aplicativă şi Dezvoltare tehnologică.
• Atribuţiile, componenţa şi Regulamentul-cadru de funcţionare a Colegiului Consultativ pentru Cercetare aplicativă şi Dezvoltare tehnologică (HG 66/1991);
• Modificarea HG 1284/1990 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare (HG 100/1991);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • încheierea acţiunii de transformare a unităţilor de cercetare-dezvoltare în societăţi comerciale;
    • stabilirea condiţiilor de funcţionare a celorlalte tipuri de unităţi de cercetare-dezvoltare.
• Scutirea de impozit pe circulaţia mărfurilor în activitatea de cercetare-dezvoltare (HG 708/1991);
• Organizarea şi funcţionarea compartimentelor de cercetare ştiinţifică în institutele de învăţământ superior (HG 57/1992);
• Organizarea şi funcţionarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (HG 809/1992);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • Prevederi principale :
    • obiective şi funcţiuni;
    • structura organizatorică;
    • organigrama.
• Constituirea şi utilizarea fondului special pentru finanţarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (Legea 67/1993);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • asigurarea fondurilor minime pentru finanţarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare;
    • stabilirea surselor de alimentare;
    • precizarea destinaţiilor la utilizare.
• Reorganizarea Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (HG 459/1992);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • adaptarea structurii organizatorice la cerinţele de realizare a Programelor Naţionale de cercetare-dezvoltare şi de valorificare în economie a rezultatelor acestora.
• Înfiinţarea Consiliului Interministerial pentru Ştiinţă şi Tehnologie (HG 671/1994);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • completarea sistemului instituţional al Ştiinţei şi Tehnologiei cu un organism la nivel inter-guvernamental, condus de Primul Ministru;
• Constituirea şi funcţionarea Colegiului Consultativ pentru Cercetare şi Dezvoltare (Ordin MCT nr.242/1994);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • perfecţionarea structurii şi componenţei Colegiului Consultativ:
    • înfiinţarea Consiliilor Interdisciplinare ale Cercetării (pe direcţii prioritare de cercetare-dezvoltare);
    • comisii de specialitate (pe domenii ale activităţii de cercetare-dezvoltare);
    • comisii de evaluare a ofertelor de teme C-D;
    • extinderea sistemului competitiv în atribuirea spre execuţie a Programelor, subprogramelor şi temelor C-D;
    • instituirea şi stimularea regimului de cofinaţare a lucrărilor de cercetare-dezvoltare;
    • evaluarea periodică a rezultatelor obţinute.
• Organizarea şi finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare (OUG nr.25/1995);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • definirea componentelor activităţii de cercetare-dezvoltare în contextul procesului general de inovare;
    • definirea categoriilor de unităţi de cercetare-dezvoltare;
    • adoptarea principiului de elaborare pe perioade multi-anuale a Programului Naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;
    • adoptarea unor noi principii şi criterii pentru finanţarea, contractarea şi valorificarea temelor şi acţiunilor prevăzute în Programul Naţional de cercetare-dezvoltare:
      • finanţarea în sistem competitiv;
      • finanţarea – nucleu;
      • finanţarea instituţională;
      • introducerea finanţării sub formă de granturi;
      • introducerea Fondului destinat pentru co-finanţarea (buget de stat + fonduri agenţi economici) temelor de cercetare-dezvoltare;
    • înfiinţarea Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare.
• Metodologia de evaluare şi acreditare a Institutelor Naţionale de cercetare-dezvoltare – INCD (HG 135/1996);
  • Obiective principale realizate prin acest act normativ:
    • condiţii de înfiinţare a INCD;
    • procedura de selectare a unităţilor de cercetare-dezvoltare candidate la statutul de INCD;
    • procedura de evaluare şi acreditare a unităţilor de cercetare-dezvoltare candidate;
    • metodologia de evaluare (criterii, etape, indicatori, documentaţie);
    • condiţii de acreditare;
    • procedura de evaluare periodică şi re-acreditare a INCD;
    • organizarea activităţii de evaluare şi acreditare (înfiinţarea Comisiei de acreditare şi a colectivelor de evaluare).
• Lege pentru aprobarea (cu modificări) a Ordonanţei Guvernului nr.25/1995 privind organizarea şi finanţarea activităţii de cercetare-dezvoltare (Legea nr.51/1996);
• Proiect de Lege privind Telework (munca la distanță) în România (2000-2002)