Pământul și supravieţuirea civilizaţiei noastre sunt în mare pericol în acest secol, care ar putea fi ultimul în istoria omenirii. Există mai multe ameninţări și riscuri majore, unele din cauze naturale, greu sau imposibil de prevenit, altele din cauze umane, ca o consecinţă a evoluţiilor ştiinţifice, tehnologice, sociale și culturale ale societății omeneşti. Se fac scenarii pentru identificarea acestor pericole, se fac planuri și programe de acţiuni pentru prevenirea și diminuarea distrugerilor, în caz că unele nu vor putea fi evitate Există Centre și Institute de cercetări naţionale și internaţionale consacrate studierii Riscurilor Existenţiale, definite ca fiind „acele ameninţări care pot avea ca efect dispariţia prematură a vieţii inteligente originare de pe Pământ, sau distrugerea permanentă și drastică a potenţialului său de dezvoltare viitoare”
Astfel de Scenarii despre viitor prezintă „CE S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA DACĂ…”
Deci există un grad de incertitudine și probabilitate a realizării unora dintre predicţiile făcute de unii specialişti…
Menționez că datele și informațiile din aceste Scenarii posibile sunt la nivelul anilor în care fiecare au fost realizate (2012…2022)
O actualizare a lor poate fi făcută prin consultarea de către cei interesați a bibliografiei recente din fiecare domeniu tematic.
Pe 16 martie 2024 am comemorat 67 de ani de la moartea lui Brâncuși.
În România se păstrează un număr relativ restrâns de opere din creația brâncușiană, din motive istorice cunoscute, sintetizate în acest citat din Ilarie Voronca:
“Şi dintr-o dată am avut revelaţia singurătăţii creatorului.
El care cu mâinile lui a făurit lumea, a avut amărăciunea de a vedea că este ingrată şi înfumurată, îndepărtându-se de el şi uitându-l. Dar tocmai că orice mare artist, creatorul îşi continuă fantasticul său travaliu, fără răgaz şi fără a fi niciodată mulţumit. Sufletul mi-a fost cuprins de veneraţie pentru divinul ziditor”;
Creaţia brâncuşiană a cunoscut din punct de vedere exegetic, o extraordinară discrepanţă de opinii.
Brâncuşi a fost asociat celor mai variate stiluri artistice începând de la idolii cicladici, statuară africană, artă arhaică grecească, apoi cea egipteană, culminând cu rachetele erei atomice, după ce în prealabil fusese deopotrivă raportat cubismului, artei abstracte, spiritualităţii bizantine, orientale, platoniciene şi nu în ultimul rând, folclorului românesc.
Această diversitate de opinii se înregistrază cu precădere în momentul de turnură stilistică din creaţia sculptorului, respectiv 1907-1910, perioada în care au fost create: “Rugăciunea”, “Cuminţenia Pământului” şi “Sărutul”.
Mulţi cercetători străini ai operei sale semnalează elemente ce atestă inspiraţia din folclorul nostru (Paul Morand, Carola G., Welcker, Jean Cassou, Herbert Read); alții cum ar fi de pildă Sidney Geist consideră că aceste elemente au o valoare oarecum secundară.
Exegeza românească s-a orientat, firesc într-un fel, asupra specificului naţional al creaţiei lui Brâncuşi.
Aceste polemici în jurul operei marelui sculptor român caută să evidenţieze ceea ce este românesc şi ceea ce este universal în creaţia să.
Artă să, a reînnoit fără doar şi poate, sensurile şi orientarea sculpturii, și de aceea trebuie receptată din punctul de vedere al confluenţelor culturale pe care le dezvăluie care împreună încheagă un dialog cu valenţe de universalitate.
Pentru un iubitor de artă deschis spre lumea ideilor și curentelor artistice care revoluționează creația artiștilor și remodelează criteriile de evaluare și percepție/înțelegere ale publicului, întâlnirea cu opera lui Brâncuși este un moment copleșitor, întrând într-un templu despre ale cărui simboluri și desăvârșiri artistice s-au scris zeci de mii de pagini în articole și volume de prezentare și analiză a saltului cognitiv realizat de părintele sculpturii moderne.
Sunt autori care și-au consacrat toată viața prezentării și încercărilor de explicare pentru publicul larg a operelor brâncușiene.
Pentru câteva din operele lui care au deschis drumuri noi în artă secolului XX am apelat la o amplă bibliografie.
Din aceste multe volume și pagini am reținut și sintetizat ceea ce au fost pentru mine unele idei principale, în Notele de lectură din prezentările powerpoint dedicate operelor definitorii ale artei lui Brâncuși.
Am făcut aceste powerpoint-uri cu subiecte științifice destul de rar prezentate, pornind de la o observaţie a cunoscutului savant Stephen Hawking, cel care a scris, împreună cu L.Mlodinow, “The Grand Design”.
“Mă surprinde cât de dezinteresaţi suntem astăzi de lucruri precum fizica, spațiul, universul și filozofia existenței noastre, scopul nostru, destinația noastră finală. Este o lume fantastică acolo. Fiţi curioşi.”
Adaug și o altă formulare emoționantă a altui savant, Steven Weinberg, laureat al premiului Nobel pentru fizică 1979, cel care a scris, „The first three minutes, a modern view of the origin of Universe” „Efortul de a înţelege universul e unul dintre rarele lucruri care înalţă viaţa omului puţin mai sus de nivelul unei farse şi îi dă ceva din fiorul unei tragedii”.
Dedic aceste powerpoint-uri celor curioşi, dornici să afle ce se ştie în prezent despre cum a început și cum poate se va sfârși lumea în care trăim.
Domnul Qfwfq, un domn foarte bătrân, este naratorul și protagonistul unor povestiri scrise de Italo Calvino, reunite în volumul COSMICOMICĂRII.
Are vârsta Universului, cam 13,7 miliarde de ani.
Și pentru că a trăit atât de mult și a văzut atâtea, ne povesteşte cu mult umor despre evoluția, extinderea și contractarea Universului, a timpului și a spațiului, povești despre transformarea materiei, pornind de la noțiuni și cunoștințe științifice actuale, în principal astronomice. reușind să relaționeze concepte științifice complexe cu reacțiile obișnuite ale oanenilor din totdeauna…
Din cauza unor restricții și particularități ale website-ului NICEPPS.ro
unde sunt găzduite aceste prezentări Powerpoint,
urmând link-ul menționat pentru fiecare dintre aceste prezentări
care duce la pagina unde pot fi găsite pps-urile respective,
este necesar să le descărcați pe calculator pentru a le viziona cu muzică și text,
deoarece pe website-ul NICEPPS sau pe telefon, muzica nu poate fi auzită.
Rugăciunea Domnească -Tatăl Nostru, are o lungă istorie, mai puțin știută de mulți credincioși
Această istorie m-a ajutat să realizez acest pps, care reprezintă contopirea neobișnuită, sub Lumina credinţei, dintre această textul acestei Rugăciuni, muzica interpretată de Angela Gheorghiu, și imaginile create de un soft de inteligență artificială
Universul nocturn eminescian este feeric și senin, mirific și luminos.
Dar uneori luna trezeşte durere și dragoste…
Toate aceste momente de visare sunt acompaniate de Sonata Lunii a lui Beethoven
Într-o pauză de reflecție la pps-urile tematice inspirate de lecturi cu subiecte științifice și culturale, am făcut acest pps cu versuri și o melodie care ar emoționa pe mulți…
Inocenta, puritatea si candoarea din ochii micilor copilasi este cel mai frumos dar pe care ni-l face viata…
Întâlnirile mele cu Beethoven au început din adolescență și s-au repetat de multe ori la intervale de timp mai mari sau mai mici, până ieri…
Audițîi la Radio, la emisiuni TV, în săli de concerte, filme, video, lecturi despre viața și opera lui nemuritoare, în călătoriile la Bonn (unde s-a născut) sau la Viena (unde a trăit în mai multe locuințe și unde a murit) au fost tot atâtea întâlniri de neuitat…
16 decembrie 1770 este cea mai probabilă dată de naștere, certă fiind doar data botezului, cu o zi după, adică pe 17 decembrie 1770.
De aceea în aceste zile, la distanță de secole, am pornit din nou pe urmele lui…
Oamenii au simțit dorința de a-l onora într-un mod deosebit pe marele compozitor
Pentru Ludwig van Beethoven au fost ridicate în toată lumea un număr deosebit de mare de monumente.
Unele mai cunoscute, altele neștiute de majoritatea celor care îi ascultă muzica.
De aceea, pentru a ilustra această călătorie – am ales dintre multele reprezentări artistice care îl prezintă – o selecție de sculpturi și monumente realizate în memoria lui Beethoven, partituri și fragmente muzicale celebre din opera sa.
Privindu-le și ascultând muzica unora din compozițiile sale celebre, descoperim poziția orgolioasă a capului, privirea pătrunzătoare, scrutătoare și vizionară, gura strânsă arătând voință, și bărbia, marcate de fermitate și încredere în sine, care exprimă încleștarea permanentă dintre suferințele chinuitoare ale omului și aspirațiile creatoare ale geniului.
